SUNT TOT MAI MULTE PERICOLE IN LEGILE JUSTITIEI

 

Sunt mai multe pericole în legile justiției propuse de PSD&ALDE. În primul rând, nu necesită procedură de urgență, nu schimbi legile justiției în procedură de urgență. Doi: niciodată nu știi la ce să te aștepți, pentru că înainte de votul final pot veni cu ceva nou, care să nu fi fost dezbătut niciodată.

• Inspecția judiciară – vor să o facă “autonomă” de toată lumea, sub un Consiliu de integritate. Asta înseamnă că blochează justiția, Consiliul de integritate este format din multă lume, trebuie ales, între timp nu se va întâmpla nimic.

• La numirea procurorilor șefi – Procuror general, procuror șef DNA, procuror șef DIICOT – se forțează o schimbare, așa încât să-și pună oamenii lor și să fie ca pe vremea lui Năstase și să facă dosare cum vor ei. Nu au renunțat la schimbarea procedurii de numire a procurorilor șefi. Procedura de numire îl implică pe președinte, dar, la revocare, președintele dispare din aceasta. Dacă președintele numește o persoană bună ca Procuror general, șef DNA sau DIICOT, la revocare este scos din proces: ministrul Justiției poate propune revocarea și CSM revocă, organ colectiv, cu răspundere colectivă, adică nu răspunde nimeni. În realitate, îl pot revoca pe acel om pus de președinte după o zi, după o lună.

• Au schimbat procedura de numire a șefilor de secții. Ei vor fi numiți și revocați la propunerea ministrului Justiției de către CSM. Președintele nu mai are niciun rol. Asta înseamnă că își fac o rețea de șefi de secții care poate fi, de exemplu, o altă rețea Voicu sau o parte din rețeaua Voicu. Șefii de secții îl pot elimina din procesul decizional pe procurorul șef.

• Vor să facă o Direcție de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. Asta înseamnă că rupe o bucată din DNA, pentru că există deja o astfel de unitate la DNA. În plus, făcând o Direcție specială, va intra în același regim de numire și revocare a procurorilor șefi. La numire participă președintele, dar la revocare președintele nu mai are niciun rol. La fel cu șefii de secții, vor fi numiți și revocați fără președinte. Doar ministrul Justiției și CSM decid. Deci, practic, ministrul Justiției își subordonează politic și anchetarea magistraților, așa cum face și cu Inspecția judiciară. Ca pe vremea lui Ceaușescu.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Sunt milioane de probleme economice si sociale , pentru combaterea saraciei lucie, saraciei curata-marginalizare este rezultatul excluziunii sociale ce sunt promovate la periferia Societatii civile. Justitaia sa fie buna trebuie sa fie corecta. Politicii publice durabile si structurale ,pentru modernizarea cailor ferate, ar trebuie sa fie unele dintre obiectivele tuturor guvernelor politice. Nu sunt de loc reforme pentru ocupare :crearea de locuri de munca, flexibilizarea pietei muncii, facilitati si scutieri fiscale acolo unde este cazul pentru angajatori. Democratia are nevoie insa de mecanisme speciale prin care sa se poata „certifica” legitimitatea. Statul de drept nu poate sa fie fara respectarea drepturile omului si cele globale. Incalcarea drepturilor la locuire in institutii fundamentale, pentru grupuri marginalizate nu ofera justitiei sociala. Drepturile omului sunt inalienabile, adica nu pot fi instrainate .Nicio persoana fizica si juridica nu poate incalca drepturile omului deoarece sunt expresia obligatiile fundamentale prevazute in drepturile sale sunt legitime de nicio persoana nu are dreptul sa priveze pe cineva de drepturi. Din partea drepturilor omului pretinde ca nicio persoana sa nu fie mai presus de lege. Comunitatea drepturile omului prevede pacea, securitate sociala, promovarea si modernizarea sistemului de valori si democratie. Protectia si dezvoltarea economica si sociala formulate de libertatea presei de orice entitate sociala. Sistemul juridic din Romania are nevoie sa fie un regim al valorilor si legile sunt respectate in raport cu toti cetatenii. Sunt multe de facut si nu se face nimic!