ACASA

Pentru difuzare articole de mass-media pe internet in reteaua nostra si probleme tehnice despre functionarea WebSite-ul Ziarulviitor.ro . Va rugam, sa ne contactati folosind adresa noastra de E-mail: difuzare@ziarulviitor.ro 

In plus, suntem deschisi pentru eventuale contracte de publicitate la ZiarulViitor.ro ori programe de dezvoltare a viitorului in Romania, cu mediul privat si statul roman, conform legilor existente de pe teritoriul al Uniunii Europene.

419919_196149450492402_100002920463095_339712_290893736_n

Statutul mass-media de pe teritoriul Uniunii Europene(Romania) care este a patra putere in stat si mai ales la nivelul tuturor institutiilor europene, care cladeste drepturile cetateanului european la o mai inalta informare din partea agetiilor de presa din lume si din Romania.

Legea presei din 1862 si Constitutia din 1866 inlesnisera presei sa devina o parghie de seama a statului national roman modern: ,,Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor”, consfintea articolul 5 din Constitutia adoptata in iulie 1866.

Potrivit Constitutiei Romaniei, libertatea de exprimare a opiniilor, in scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare in masa este garantata. Cenzura de orice fel este interzisa (art. 30).

Dreptul presei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.

Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor (art. 31).

Ziarist profesionist este persoana care are drept ocupatie principala si retribuita presa, posesoare a unei carti de presa recunoscuta de una din organizatiile profesionale, respectiv orice reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presa, secretar de redactie, sef de sectie sau departament, redactor sef sau adjunct, director de publicatie, radio sau televiziune, cu o vechime minima in presa de un an (perioada ce reprezinta stagiul in aceasta activitate).

In virtutea libertatii de expresie, ziaristul are dreptul de a critica, argumentat, atat Puterea, cat si Opozitia, considerand drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la legile tarii si la principiile morale.

ARTICOLUL 1

Ziaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat. Deciziile editoriale trebuie sa fie intotdeauna determinate de criterii exclusiv jurnalistice.

ARTICOLUL 2

Ziaristul poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat, de regula, din cel putin doua surse credibile.

ARTICOLUL 3

Ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte. Stirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si sa nu contina opinii personale.

ARTICOLUL 4

Ziaristul este obligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obtine informatii sau imagini despre aceasta.

Atunci cand comportamentul privat al unor personalitati publice poate avea urmari asupra societatii, principiul neintruziunii in viata privata ar putea fi eludat.

Minorii si bolnavii aflati in situatii dificile si victimele unor infractiuni beneficiaza de pastrarea confidentialitatii identitatii.

Se va mentiona rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita minoritate (religioasa, lingvistica, sexuala) numai in cazurile in care informatia publicata se refera la un fapt strict legat de respectiva problema. Ziaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.

ARTICOLUL 5

Ziaristul va da publicitatii punctele de vedere ale tuturor partilor implicate in cazul existentei unor pareri divergente.

Nu se vor aduce acuzatii fara a se oferi posibilitatea celui invinuit de a-si exprima punctul de vedere. Se va avea in vedere respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi catalogat drept infractor pana cand o instanta juridica nu se va pronunta.

Se va evita publicarea comentariilor si luarilor de pozitie asupra unor cauze aflate pe rol in justitie. Aceasta nu exclude relatarile obiective asupra faptelor in evolutia lor.

Ziaristul nu se substituie institutiilor si puterilor publice.

ARTICOLUL 6

Ziaristul va pastra secretul profesional privind sursele informatiilor obtinute confidential. Este la latitudinea propriei sale constiinte sa respecte confidentialitatea surselor, chiar si in fata justitiei. Confidentialitatea surselor de informatii este garantata de reglementarile internationale la care Romania este parte.

Jurnalistul are obligatia sa respecte dorinta sursei de a nu publica informatiile oferite de aceasta (in regim “off the record”).

ARTICOLUL 7

Ziaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea justitiei si dreptatii sociale. In cazurile in care are stiinta de abuzuri sau de incalcari ale legilor, potrivit clauzei de constiinta, ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinta care sa-i influenteze decizia. Constituie clauza de constiinta dreptul jurnalistului de a refuza o sarcina profesionala care ar contraveni principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri.

Ziaristul are dreptul de a refuza orice text de prezentare falsa a datelor si faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a institutiei mass-media.

ARTICOLUL 8

In exercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa. Implicarea ziaristului in orice negociere privind vanzarea de spatiu publicitar este interzisa.

Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului. Pentru a evita conflictele de interese, se interzice ca ziaristul sa fie membru al unui partid politic si/sau sa fie angajat ca informator sau ofiter acoperit al unui serviciu secret.

In spiritul corectei informari a opiniei publice, in cazul semnatarilor de texte publicistice care nu detin statutul de ziaristi profesionisti se impune precizarea statutului social si politic al acestora.

In spiritul independentei profesionale in realizarea materialelor publicate, ziaristii trebuie sa depuna o declaratie anuala de interese si surse de venituri la conducerile institutiilor de presa la care sunt angajati sau colaboreaza. Se recomanda ca institutia de presa sa faca publice pe site-ul institutiei respectivele declaratii. In absenta unor asemenea declaratii, se va putea consemna ca jurnalistii in cauza nu se considera de conflict de interese.

ARTICOLUL 9

Ziaristul care distorsioneaza intentionat informatia, face acuzatii nefondate, plagiaza, foloseste neautorizat fotografii sau imagini tv si surse ori calomniaza savarseste abateri profesionale de maxima gravitate.

ARTICOLUL 10

Ziaristul si redactia au datoria de a face corectiile necesare in cazul in care, din vina lor, vor fi date publicitatii informatii inexacte.

In asemenea cazuri, institutia respectiva de presa are obligatia de a publica/difuza, in termen de 5 zile de la primire, pentru publicatiile cotidiene, agentiile de stiri, posturile de televiziune si radio, si in proxima aparitie, pentru publicatiile periodice, dreptul la replica al reclamantului, ca forma esentiala de reparare a prejudiciului adus acestuia.

In cazul in care o publicatie refuza publicarea dreptului la replica, partea vatamata se poate adresa Colegiului Director al AJR. In baza acestei sesizari, Colegiul Director va cere respectarea Codului deontologic, in cazul in care replica este intemeiata, a pledat www.ziarulviitor.ro pentru toata lumea.

ZiarulViitor.ro

Sunt milioane de probleme economice si sociale , pentru combaterea saraciei lucie, saraciei curata-marginalizare este rezultatul excluziunii sociale ce sunt promovate la periferia Societatii civile. Justitaia sa fie buna trebuie sa fie corecta. Politicii publice durabile si structurale ,pentru modernizarea cailor ferate, ar trebuie sa fie unele dintre obiectivele tuturor guvernelor politice. Nu sunt de loc reforme pentru ocupare :crearea de locuri de munca, flexibilizarea pietei muncii, facilitati si scutieri fiscale acolo unde este cazul pentru angajatori. Democratia are nevoie insa de mecanisme speciale prin care sa se poata „certifica” legitimitatea. Statul de drept nu poate sa fie fara respectarea drepturile omului si cele globale. Incalcarea drepturilor la locuire in institutii fundamentale, pentru grupuri marginalizate nu ofera justitiei sociala. Drepturile omului sunt inalienabile, adica nu pot fi instrainate .Nicio persoana fizica si juridica nu poate incalca drepturile omului deoarece sunt expresia obligatiile fundamentale prevazute in drepturile sale sunt legitime de nicio persoana nu are dreptul sa priveze pe cineva de drepturi. Din partea drepturilor omului pretinde ca nicio persoana sa nu fie mai presus de lege. Comunitatea drepturile omului prevede pacea, securitate sociala, promovarea si modernizarea sistemului de valori si democratie. Protectia si dezvoltarea economica si sociala formulate de libertatea presei de orice entitate sociala. Sistemul juridic din Romania are nevoie sa fie un regim al valorilor si legile sunt respectate in raport cu toti cetatenii. Sunt multe de facut si nu se face nimic!