MILIOANE DE PERSOANE NU AU CE FACE SI NU AU AJUTOR

 

Milioane de persoane nu au ce face nu nu au de loc ajutor guvernamnetale, pentru lupta cu saracia si mai grav privind lipsa de locuri de munca in aplicare principiului in ceea ce priveste accesul lor la in munca la formarea si promovarea lor profesionala. Romania, este singura tara membra al Uniunii Europene, care nu mai are meserii de cel putin 28 de ani. Un destin foarte trgic pentru o femei mare cu peste 6 ,8 milioane de asistati sociali, se promoveaza sa se lucreze la boierii politici , ca pe niste sclavii pe campul guvernelor penale. Sunt locuri de munca foarte ieftine din jocurile politice ieftine, care nu contribuie de loc la statul bunastarii sociale.

Peste 6,5 milioane de romani intra in categoria de asistati social, insa 90 la suta, dintre ei nu sunt de loc beficiarii acestor prime sau ajutoare sociale din partea primariilor lorcale si alte institutii publice. Abandonul este alta problema grava, care numai in anul 2017, Romania pierde pe drum peste 100.000 de mii de copiii care renunta din motive financiare la scoala si nu vor sa se integreze int-ro forma de arata si meserii, care scolile profesionale  sau invatamtul public dural, nu mai exista, deoarece nu ofera locuri de munca din partea angajatorilor. Programul laptele si cornul este exonerat din carea ca sunt peste 4 milioane de copii sau persoane cu fara zero bani, sa traieasca pentru ziua de miane.

Romania, nu mai are un stat al cheltuielor sociale care circa 10 milioane de romani traiesc intr-o saracie crunta si sistemul de beneficiile si serviciile sociale in prestari de servicii sociale nu opreaza de loc la zonele focare pline de milioane de saraci, deoarece birocratia infantila este la moda.

 

Astfel, din totalul celor 6,5 milioane de asistaţi social, 3,7 milioane (adică 57% din total) sunt copii care primesc alocaţie de stat pană la 18 ani (sau pană cand termină liceul), iar 1,55 milioane (24% din total) sunt persoane cu dizabilităţi sau persoane care îngrijesc oameni cu dizabilităţi. De asemenea, aproape 280.000 de persoane primesc alocaţii pentru susţinerea familiei (sume acordate familiilor monoparentale sau celor în cadrul cărora veniturile salariale per membru de familie sunt foarte mici), iar 138.000 sunt persoane care primesc indemnizaţie pentru creşterea copiilor.

„Romania are nevoie de o clarificare a termenului de „asistat social”, pentru că mamele aflate în concediu de creştere a copilului sau copiii care primesc alocaţii nu au ce căuta în categoria asistaţilor. Copiii provin din familii care plătesc taxe şi impozite, iar mamele au contribuit la bugetul de stat anterior, direct sau indirect. Este o exagerare atunci cand se spune că Romania este un stat social, pentru că nu este deloc aşa, din contră. Dar există o problemă, pentru că nu este reglementat deloc bine fondul prin care se alocă aceste sume”, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.

Într-adevăr, statul plăteşte, prin inter­mediul bugetului Ministerului Muncii, şi „asistaţii social” care primesc banii pentru că se încadrează în categoria celor care primesc „beneficii şi servicii de asistenţă socială”, dar şi pensionarii (care sunt în număr de 5 milioane de persoane) sau şomerii (cele circa 1420.000 de persoane înregistrate în evidenţele agenţiilor de ocupare, din care numai 90.000 primesc in­demnizaţie de şomaj de la stat).

„Toată lumea ţipă că Romania e stat social pentru că o mare parte din buget merge pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, însă cei care primesc salarii o fac pe baza unei munci prestate, iar pensionarii primesc pensii pe baza contribuţiei pe care au avut-o de-a lungul vieţii active. Fondul din care sunt plătite aceste sume trebuie reglementat foarte bine, categoriile de finanţare trebuie diferenţiate şi finanţate diferit în funcţie de importanţa unor obiective naţionale: dai mai mult copiilor, oferi mai puţin persoanelor apte de muncă etc.”, a mai spus profesorul Coşea.

Statisticile arată că mai puţin de 1250.000 de persoane la nivel naţional sunt beneficiarii ve­nitului minim garantat, aceasta fiind categoria cel mai frecvent menţionată din randul asistaţilor social, atat de către guvernanţi, cat şi de angajatori, pentru că sunt în randul acestora unele persoane care nu vor să se angajeze pentru că primesc acest venit lunar.

Însă su­mele cheltuite cu această cate­gorie de asistaţi nu sunt foarte mari. În 2018, spre exemplu, o familie din Romania care s-a încadrat în categoria be­neficiarilor de venit minim garantat a primit, în medie, un venit de 230 de lei pe lună.

„Trebuie să existe o eva­luare foarte corectă a celor care au drep­tul să primească venitul ga­ran­tat, pentru că am auzit de persoane care vin să-şi ia ajutorul social cu ma­şina. Această categorie de locuitori re­prezintă de fapt o masă electorală, pentru că sunt la dispoziţia primarului, iar acesta îi poate manevra cum doreşte”, a mai spus Mir­cea Coşea. La nivelul Uniunii Europene, bugetele alocate de state pentru pensii, indemnizaţii de şomaj, alocaţii pentru familie şi pentru copii etc. intră la capitolul „protecţie socială” (nu asis­tenţă socială), iar ponderile din buget alocate sunt mult mai mari în alte state decat în Romania.

Spre exemplu, dacă în Romania 3,2% din cheltuielile guvernamentale sunt alocate beneficiilor pentru familie şi copii (alocaţiile copiilor, indemnizaţiile pentru mame, alocaţiile pentru susţinerea familiei etc.), Germania alocă, pentru acelaşi tip de beneficii, 3,6% din cheltuielile guvernamentale, iar Franţa 4,4% din cheltuieile statului, potrivit datelor Eurostat. De asemenea, în cazul beneficiilor alocate pentru persoanele cu dizabilităţi, Romania alocă 2,3% din cheltuielile bugetare, în timp ce Germania acordă 6,9%, Franţa 4,9%, Olanda 10%, iar Norvegia 13,9% din totalul cheltuielilor guvernamentale.

„Trebuie clarificate foarte bine categoriile de persoane asistate social şi trebuie concepute obiective generale care să conveargă în direcţia asta, pentru a prioritiza ce sprijinim: îi sprijinim pe cei care mor de foame şi nu au adăpost, îi sprijinim pe copiii instituţionalizaţi care se află într-o situaţie disperată, etc.”, a mai spus profesorul Mircea Coşea.

www.ziarulViitor.ro

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Dan Nicusor, Klaus Iohannis, Monica Macovei, Laura Codruta Kovesi, Catalin PREDOIU , CTP, Ion Cristoiu, Cristian PREDA, Raluca Turcan , Bogdan Scurtu, Ludovic Orban, Dan Mihalache, vasile Blaga, Elena Udrea, DAN Tapalaga, Augustin Lazar,oana bizgan , cosette-paula chichirău, alina gorghiu