Alocuţiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinută în cadrul evenimentului „Preşedintele României în dialog cu mediul de afaceri”

 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 25 aprilie a.c., la sediul CCIR Business Center, o alocuțiune în cadrul evenimentului „Preşedintele României în dialog cu mediul de afaceri”.

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:

„Bună ziua!

Mulțumesc că ați venit! Sunt impresionat să văd atâta lume adunată, oameni care, fiecare dintre dumneavoastră, reprezentați o parte importantă din economia reală a României.

Domnule Președinte,

Stimați invitați,

Îmi face mare plăcere să fiu astăzi aici, în fața dumneavoastră, și vă spun din capul locului că am dorit să vă ascult și să intru în dialog cu dumneavoastră, cu întreprinzătorii care își asumă riscuri, creează locuri de muncă, plătesc salarii, impozite și explorează continuu noi și noi oportunități economice, în beneficiul tuturor.

Doresc să vă spun direct și deschis, de la bun început, că mediul de afaceri este, pentru mine, pilonul cheie al oricărui demers de construcție națională. De aceea am dorit să vă invit, în contextul proiectului de țară pe care l-am inițiat anul trecut, să reflectăm împreună la potențialul economiei noastre, la ce ne dorim pentru România în viitor.

Mă bucur să avem aici, împreună, investitori străini și întreprinzători români, companii mari și întreprinderi mici și mijlocii, cu speranța că acest dialog va oferi tuturor mai multă încredere în forța cooperării.

Resping categoric tentativele populiste recente de a pune în opoziție investițiile străine față de capitalul românesc, companiile multinaționalele față de IMM-urile românești. Așa ceva este o mare eroare.

Convingerea mea profundă este aceea că antreprenoriatul românesc se va consolida cu atât mai mult cu cât cooperarea cu investitorii străini va fi mai strânsă.

Avem însă nevoie de politici care să încurajeze integrarea în economia națională a lanțurilor valorice de producție. Producția este cheia prosperității noastre, de aceea am dorit să intru în dialog cu oameni de afaceri care creează valoare adăugată în economia României.

Doamnelor și domnilor,

Am privit cu atenție anumite evoluții economice, unele elocvente pentru trendul pozitiv actual, altele care însă ne avertizează asupra unor riscuri și vulnerabilități.

România se bucură de rate de creștere record între țările Uniunii Europene, avem 4,8% în 2016, însă, dincolo de latura cantitativă a acestor performanțe, latura calitativă trebuie deopotrivă urmărită, printr-o contribuție mai consistentă din partea investițiilor la creșterea PIB.

Anul trecut, investițiile străine directe au atins un nivel record pentru perioada post-criză – circa 4,3 miliarde euro, ceea ce arată în continuare atractivitatea României pentru mediul investițional extern, fiind, de asemenea, importantă și calitatea acestor investiții.

Totodată, exportul net a înregistrat o contribuţie negativă la creşterea PIB, deoarece avântul importurilor a fost sistematic peste cel al exporturilor, în principal pe seama bunurilor de consum, ceea ce a condus la adâncirea deficitelor comerciale, cu aproape 20% în 2016 și cu circa 27% pe primele două luni din 2017, în comparație cu 2016.

Deși ocuparea forței de muncă s-a îmbunătățit semnificativ, rata șomajului coborând undeva la 5,4%, șomajul în rândul tinerilor se menține foarte ridicat, peste 20%, iar piața muncii resimte deja o anumită penurie în privința personalului calificat, ceea ce tinde să devină o problemă pentru mediul de afaceri, fapt ce impune soluții coerente.

Doamnelor și domnilor,

Dincolo de cifre și performanțe curente, mediul de afaceri din România trebuie să privească spre o nouă treaptă de dezvoltare și profesionalizare. Avem nevoie să avansăm rapid, dar și solid, sustenabil. Trebuie să dăm frâu liber sectoarelor cu potențial deosebit de adâncire a lanțurilor valorice productive, cum este industria auto, sectorul IT&C și industriile creative, agricultura și industria alimentară.

De exemplu, industria auto și sectorul IT&C generează, în sens larg, aproape 20% din PIB. Mai buna integrare a acestora ar avea un potențial imens în crearea de valoare adăugată în România. Același imens potențial de integrare economică se manifestă pentru agricultură și industria alimentară, sectoare în care România poate progresa rapid, prin valoare adăugată și ca exportator competitiv.

Însă dumneavoastră știți foarte bine că acumulările economice nu au adversar mai temut decât lipsa de predictibilitate și încredere. De aceea avem nevoie de predictibilitate, de stabilitate economică și de un climat favorabil mediului de afaceri.

Încrederea dintre Guvern şi mediul de afaceri, dintre stat și economie, în general, nu se câştigă doar în anii electorali, ci mai degrabă după, prin politici economice coerente, sustenabile pe termen mai lung.

În acest sens, îndemn ferm la prudență în legătură cu diverse propuneri fiscale, care sunt vehiculate în ultima vreme, mai ales dacă nu sunt temeinic fundamentate, fără un proiect coerent, fără garanții clare în privința beneficiilor, precum și a capacității administrative.

Vorbind despre viziune și competitivitate pe termen lung, probabil că cel mai important pas pe care trebuie să îl facem este dezvoltarea infrastructurii. Nici un sector nu poate performa în lipsa infrastructurii, indiferent prin ce mijloace am încerca să îl susținem.

Constat cu îngrijorare că, din păcate, guvernările trec, dar problemele infrastructurii rămân, în ciuda faptului că nu banii lipsesc, nici cei naționali, nici cei europeni.

Poate ar fi relevant, de exemplu, ca un important criteriu de performanță al unei guvernări să fie tocmai absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor de investiții, nu neapărat disputa despre cine crește mai repede salariile bugetarilor.

Este evident că salarizarea trebuie îmbunătățită, iar soluțiile durabile trebuie căutate la nivelul performanței economiei, în ritmul și sustenabilitatea creșterii economice.

Doamnelor și domnilor,

Sunt convins că mediul de afaceri simte faptul că, în plan european și chiar internațional, suntem într-un moment de răscruce, în care revoluția tehnologică și cea digitală vor așeza lumea pe cu totul alte baze, în alte cadre de referință, iar economiile naționale pot face salturi inteligente în privința potențialului lor economic.

De aceea trebuie să evaluăm cu atenție competențele și avantajele noastre competitive, capitalul intelectual de care avem nevoie pentru această „nouă economie”, pentru care trebuie să ne pregătim.

Prin sistemul nostru educațional, România trebuie să facă o opțiune serioasă, profundă, înspre competitivitate și spirit antreprenorial. Îmi doresc ca tânăra generaţie să învețe încă din școală virtuțile competiției și ale liberei inițiative. Numai așa putem spera că vom înlătura prăpastia dintre școală și piața muncii, dacă vom introduce și școala în rigoarea competitivă a economiei de piață.

Parcursul nostru nu trebuie și nu poate fi privit separat de contextul european actual, aflat el însuși în plină nevoie de reafirmare. Atunci când s-a discutat despre o Uniune Europeană cu mai multe viteze, România s-a opus din principiu, fiind convinși că proiectul european are nevoie mai mult decât oricând de forța solidarității, nu de viteze sau unități de măsură diferite.

Eu am convingerea că locul meritoriu al României în Europa trebuie și poate fi câștigat prin performanțe, credibilitate și viziune, printr-un efort comun din partea politicienilor și din partea tuturor celor care doresc modernizarea României. Cu acest obiectiv am inițiat Proiectul de țară, la care mediul de afaceri poate avea o contribuție esențială.

Doamnelor și domnilor,

România are nevoie de politici economice responsabile și echilibre sănătoase, care să consolideze stabilitatea macroeconomică, indispensabilă pentru dezvoltarea noastră. Despre imperativul unui parcurs economic responsabil am discutat pe rând, în calitate de Președinte al țării, cu toate guvernele cu care m-am întâlnit până acum.

Doresc să vă asigur că voi pleda în continuare pentru predictibilitate și responsabilitate economică, pentru un parteneriat social real, care să fie parteneriatul între generații, astfel încât beneficiile de astăzi să nu devină o notă de plată grea pentru generațiile de mâine. Eu mă raportez continuu la un principiu, potrivit căruia echilibrul și măsura sunt dintotdeauna esențiale, în tot ceea ce facem.

Cu aceste gânduri am decis să vin astăzi aici, la dialogul cu dumneavoastră. Și pentru a-l face și mai predictibil, în viitor, vă propun ca acest exercițiu de consultare și dezbatere să fie organizat cel puțin anual, sub Patronajul Administrației Prezidențiale, și să putem trece în revistă, mai pe îndelete, poate de-a lungul a două zile de dezbateri, atât performanțele, cât și provocările economiei țării noastre din anii următori.

Mulțumesc!”

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.

Sunt milioane de probleme economice si sociale , pentru combaterea saraciei lucie, saraciei curata-marginalizare este rezultatul excluziunii sociale ce sunt promovate la periferia Societatii civile. Justitaia sa fie buna trebuie sa fie corecta. Politicii publice durabile si structurale ,pentru modernizarea cailor ferate, ar trebuie sa fie unele dintre obiectivele tuturor guvernelor politice. Nu sunt de loc reforme pentru ocupare :crearea de locuri de munca, flexibilizarea pietei muncii, facilitati si scutieri fiscale acolo unde este cazul pentru angajatori. Democratia are nevoie insa de mecanisme speciale prin care sa se poata „certifica” legitimitatea. Statul de drept nu poate sa fie fara respectarea drepturile omului si cele globale. Incalcarea drepturilor la locuire in institutii fundamentale, pentru grupuri marginalizate nu ofera justitiei sociala. Drepturile omului sunt inalienabile, adica nu pot fi instrainate .Nicio persoana fizica si juridica nu poate incalca drepturile omului deoarece sunt expresia obligatiile fundamentale prevazute in drepturile sale sunt legitime de nicio persoana nu are dreptul sa priveze pe cineva de drepturi. Din partea drepturilor omului pretinde ca nicio persoana sa nu fie mai presus de lege. Comunitatea drepturile omului prevede pacea, securitate sociala, promovarea si modernizarea sistemului de valori si democratie. Protectia si dezvoltarea economica si sociala formulate de libertatea presei de orice entitate sociala. Sistemul juridic din Romania are nevoie sa fie un regim al valorilor si legile sunt respectate in raport cu toti cetatenii. Sunt multe de facut si nu se face nimic!