MAI BINE NU TREBUIEA SA FIE ALEGERILE DIN ANUL 2016

 

La 28 martie 2016, sunt foarte multe condamnari politice la DNA, dovada ca este un stat de drept pe val, mai ales de la nivelul inalt. Peste 400 de produse politice penale sunt chemate la DNA, sa dea scocoteala pentru fapte grave de coruptiei in forma calificata,din toate cele 7 guverne politice din regimul democratic,  deoarece au permis ca coruptia sa fie programul lor de guvernare timp de 10 ani de zile. Vazand liderii politici cu probleme penale din statul lor de drept, in fata unui nou stat de drept, apoi au fost sa inteleaga de ce procurorii si judecatorii au permis sa se adune peste 2 milioane de dosare cu iz fapte de coruptie, din afacerile publice locale si centrale.

CUM SE FACE TOT NU SE FACE CE AU NEVOIE OAMENII

 

Schimbari masive pentru scena politica interna nu sunt de loc programate sa vina, deoarece toate partidele politice de Parlament, se manifesta impotriva milioane de oameni sa nu vina in continuare la urne la vot. Clasa politica nu a trecut prin schimbari masive asa cum  au fost protestele politice din starda, pentru impotriva clasei politice actuale. Era mai bine sa fie cat mai multe proteste politice, sociale, economice astfel incat sa vina o noua clasa politica de la zero. Nu exista de loc diferente de programe politice de guvernare si chiar programele politice de guvernare, sunt impotriva ca milioane de voturi sa fie introduse in urne. Schimarile politice nu sunt pentru Romania moderna, si nu vor continua, deoarece nu exista de loc modele politice cu calitate politica autentica si mai ales sa respecte drepturile fundamentale ale romanilor. Clasa politica vor in continuare cele mai slabe locuri de munca si slabe platite, nu vor sa fie marii investitorii din China , USA, si ale tari cu record de firme democratice si care respecta procesul de globalizare si cooperare cu resursele umane de toate varstele.

 

Romania trece prin cele mai grave momente din toate punctele de vedere. Partidele politice nu vor ca Romania sa semneze mai multe acorduri de cooperare si in ce priveste dezvoltarea cresterii economice si lipsa de dezvoltare economica, si ridica Romania ca fiind cea mai saraca tara din clubul Uniunii Europene, din toate punctele de vedere macroeconomice si nu numai. Pentru ca nu exista din partea Guvernului PSD, absolut de loc o viziune pe accent de dezvoltare economica si regionalizarea tarii, se vede ca acest Executiv guverneaza in gol, de la lipsa de programe de dezvoltare si nu exita de loc o prognoza la cati investitorii ar trebuie sa fie pe piata muncii si economiei nationale. Se vorbeste foarte mult de la lipsa locurilor de munca pe piata muncii, de la lipsa de noi investitorii si mai ales bugetul de stat in anul 2017, nu prevede de loc o economia de dezvoltare diversificata in para domenii pentru a promova economia agricola si turismul de tara si mai ales valorile traditionale si culturale, intre schimb de experienta cu marile state globale ale globalizarii.

 

Nu au fost abrograte de loc o astfel de dezvoltare si ritmul cresterii economice asupra nivelului de trai nu exista de loc.Lipsa de infrastructura care nu este promovata  de catre Guvernul PSD, care consuma mult si nu produce nimic, nu vrea fonduri europene pentru infrastructura de drumuri, si mai ales sa vina in sprijinul mediului de afaceri de ori ce gen.

 

Procesul de globalizare economica in Romania, nu se ridica la nivelul de centru regional din regiunea Europeana, exista mari lipsuri de la cea mai mare dezvoltare pe cap de locuitor, au fost exonerate foarte multe resurse de la fondurile de dezvoltare, si Guvernul nu se ocupa cu problemele oamenilor de loc. O clasa politica penala are Romania in Parlament, nu fac nimic decat pentru interesele lor personale, nu prea exista de loc diferenta politica intre partide politice in actuala majoritate parlamentara, si se ocupa cum sa creeze noi acte de terorism in afacerile de coruptiei asupra sistemului judiciar din Romania.

Coruptia partidelor penale de azi, afecteaza procesul de modernizare pentru o noua criza economica prin lipsa de infrastructura de comert care sa aduca beneficii mediului de afaceri din marile economii , se vede ca de geaba, au fost foarte multe proteste impotriva tuturor partidelor politice, pentru ca ele nu lucreaza la rezolvarea din milioane de probleme ale partidelor politice penale de penalii si care sunt sa mai privatizeze si sistemul de educatiei si de sanatate publica la fier vechi.

Oamenii care au iesit in strada, au nevoie de economie puternica si care sa ofere milioane de noi locuri de munca in bine platite si durabile, nu de promisiuni electorale ieftine cum ar fi cresterea sarariilor doar la bugetari si in sectorul privat nu facem de loc infrastructura economica. Se vede ca in spatele Guvernului PSD, sunt grupuri mafiotice instalate la guvernarea clienteli politice si unii oamenii de afaceri care au probleme cu legea economica si care ofera sclavia comerciala pentru lucratorii romani sa nu vin si ei la vot.

Potrivit Parlamentului, care are nu mai partide politice de sub 30 la suta, nu lucreaza la electoralul de persoana fizica, si mai ales milioane de oamenii au nevoie de programe sociale , de ridicarea nivelului de tari si de atragerea investitoriilor starini sa investeasca miliarde de euro in economica tarii de dezvoltare din mediul rural si urban.

In schimb, triada tuturor penalilor nu mai apare la televizor si in presa locala, deoarece sa nu devina politicienii penalii cu carnet de partid de penalii.Oamenii vor sa fie o justitie libera, si sa nu fie facuta de actorii politici cu dosare penale pentru afacerile de coruptiei,au nevoie ca Parlamentul, Guvernul si adminstratie locala sa vina si sa produca oferte legislative si sa ofere ajutor in deschiderea de noi planuri de dezvoltare si mai ales modernizarea tarii, sa fie un obiectiv fundamentala de guvernare.

ZiarulViitor.ro

Europarlamentarul Cristian Preda, în dialog cu Sabin Orcan: PSD s-a dat peste cap ca Liiceanu să nu vorbească în PE

 

Europarlamentarul Cristian Preda a fost prezent în emisiunea X-Press a redactorului șef al RL, Sabin Orcan, împreună cu scriitorul Mihai Neamțu. Cei trei au discutat la început despre grupul de tineri care s-au afișat la Parlamentul European cu mesajul „#REZIST” și despre faptul că PSD s-a opus ca Gabriel Liiceanu să vorbească la Bruxelles.

Cristian Preda a precizat că acel moment le-a îngăduit celorlalți parlamentari, din celelalte 27 de țări să audă ce se întâmplă în România. De asemenea, invitatul a spus că PSD ar fi încercat ca Gabriel Liiceanu să nu poată să vorbească în dezbaterea din Plen.

“S-a încercat împiedicarea prezenței lui Gabriel Liiceanu acolo. PSD s-a dat peste cap ca Liiceanu să nu vorbească acolo. Invitații la asemenea evenimente trebuie să fie invitați de diferite partide. Iar PSD a încercat să îl facă pe Gabriel Liiceanu să nu vină la acest eveniment, folosindu-se de un drept de veto”, a explicat Cristian Preda.

Mihai Neamțu a spus că, între Liiceanu și Dragnea nu pot să existe termeni de comparație, catalogândul pe liderul PSD cu un politruc.

 

Europarlamentarul Cristian Preda anunță un viitor sumbru în privința marilor partide europene. El este de părere că peste doi ani nu se va mai putea realiza o mare coaliție, în condițiile unor schimbări semnificative. 

Europarlamentarul Cristian Preda este de părere că și în acest moment coaliția europeană abia funcționează, iar viitorul nu sună tocmai bine.

„Întrebarea pe care o avem în fața noastră a tuturor, din perspectiva partidelor europene este dacă va mai exista în 2019 o mare coaliție. În acest moment suntem într-un punct în care înțelegerea între două mari familii pro europene, cea a socialiștilor și cea a popularilor este pusă sub semnul întrebării. Această înțelegere e ca și inexistentă la nivelul Consiliului European și este posibil ca din punct de vedere electoral, dar și din punct de vedere al articulării relațiiilor, între Parlament și Consiliul European să nu mai avem o mare coaliție. Sunt vizibile apropieri semnificative ale stângii de extrema stângă și ale familiei populare de conservatori și de liberali. Nu știm însă ce va rezulta din viitoarele alegeri,” a spus europarlamentarul Cristian Preda.

ZiarulViitor.ro

ANUL 2017 NU ARE AJUTOR POLITIC

Anul 2017 nu are de loc ajutor politic pentru ca bugetul de stat in anul in curs, prevede cerea in cresterea veniturilor interne la bugetul de stat sa nu fie pentru ridicarea imediata a nivelului de tari. Se vede foarte bine ca nu sunt de loc pe piata economica de loc noi investitii directe si indirecte, lipsa de noi locuri de munca in bine platite si sigure, sunt unele probleme fundamentale ale Romaniei. Prognoza de la cea mai slaba crestere economica, de la lipsa de proiecte de tara macroeconomice si indicator mic asupra stabilitatii unei analize economice de dezvoltare. Bugetul de stat, este expresia politicienilor cu dosare multe si grase si umflate de coruptiei si care nu viseaza de loc combaterea luptei ai coruptiei si saraciei pe scara masiva.

PROIECTUL DE TARA AL PRESEDINTELUI KLAUS IOHANNIS

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 25 martie a.c., la Ambasada României la Roma, o declarație de presă la finalul reuniunii informale a Consiliului European organizată cu prilejul aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:

„Am participat astăzi la Summitul aniversar care marchează 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificaţia unei celebrări a istoriei proiectului european, ci şi a unui moment de bilanţ al celor şase decenii de integrare.

Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni.

Cu ocazia acestui Summit aniversar, am adoptat Declarația de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcției de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă și să contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor în propriul proiect, proiectul european.

Extrem de important este faptul că, după 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european înscrisă în preambulul Tratatului inițial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, rămâne de actualitate și se regăsește și în Declarația pe care am adoptat-o astăzi.

Menținerea unității celor 27 de state membre este și trebuie să rămână deviza noastră în continuare. Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o Uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată.

Textul Declaraţiei este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă și o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă și sustenabilă.

Doresc să subliniez faptul că menţionarea, în textul final al Declaraţiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună. În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată.

Cu siguranță, nu dorim pași înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniunii. Mă refer aici la Piața Internă cu cele patru libertăți fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere și la politica de vecinătate.

Nu trebuie uitat faptul că o Uniune mai puternică înseamnă, fără îndoială, și o Uniune mai aproape de cetățeni. Din această perspectivă, o funcționare mai eficientă a instituțiilor europene este condiționată de mecanisme mai transparente și proceduri mai suple, care să devină cât mai curând o realitate pentru oameni.

Pentru România este important să își mențină, cu realism și consecvență, prioritățile de agendă și să se implice activ în continuarea și consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene.

La începutul anului 2019, România va exercita, pentru prima dată, Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. România îşi va stabili prioritățile pentru acea perioadă, în care vom avea, pentru prima dată, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziții comune, consensuale, între statele membre, dar și de a demonstra viziunea noastră, viziunea proprie a României în identificarea unor soluții de compromis, capabile să avanseze proiectul european.

Obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite și coezive în acțiunile sale interne și externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.

Acestea cred că sunt şi așteptările cetățenilor, care îşi doresc o Europă puternică, incluzivă, bazată pe principii şi norme. Oamenii se raportează în continuare la aceleaşi valori pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm, încă o dată, încrederea în viitorul unei Europe unite.

Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale.

Am convingerea că putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat şi astăzi. Un mesaj care, dincolo de diferențele de viziuni între statele membre cu privire la modul de integrare, relevă dorința tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc! Dacă aveți întrebări, poftiți!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: Domnule Președinte, în declarația finală, se găsește și următorul paragraf:Vom acționa împreună în ritmuri și cu intensitate diferită acolo unde este necesar”. Puteți să explicați acest paragraf? Pentru că el seamănă cumva cu celebra sintagmă „Europa cu mai multe viteze”, căreia și România i s-a opus.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni. Mulțumesc!

Jurnalist: Așa cum știm, pe 29 martie Marea Britanie activează articolul 50, încep așadar oficial Brexit-ul. În ce mod cetățenii români aflați în Marea Britanie sunt ajutați, sunt protejați de statul român? Care este planul, să spunem așa?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu am spus de la început că, în situația Brexit-ului, tema cea mai importantă pentru noi sunt români care trăiesc acolo. Nu suntem singuri. Polonia are 800.000 de cetățeni acolo și alții, și alții. Trebuie să știți că și Marea Britanie are o preocupare foarte puternică față de cetățenii ei care trăiesc în alte state. Sunt destul de mulți care trăiesc în România, de exemplu. Practic, în toate statele europene sunt cetățeni britanici. Și atunci, această temă cu siguranță va fi în atenția tuturor și noi o să avem grijă să negociem împreună cu celelalte state membre în așa fel încât chestiunea cetățenilor Uniunii Europene în Marea Britanie să fie rezolvată bine. Nu dorim să lăsăm cetățenii noștri undeva suspendați, cu un statut incert. Mi-am luat acest angajament. Avem un guvern nou și acest guvern nou a înțeles și a luat tot acest angajament. În acest sens, am discutat cu toți partenerii cu care am avut ocazia, și cu doamna Prim-ministru May, știți că am avut recent și o discuție telefonică, am reiterat această temă, dar și de partea europeană cu negociatorul Uniunii am discutat in extenso aceste chestiuni. Pot să-i asiguri pe românii care trăiesc în Marea Britanie că nu este doar o formulă de politețe, este o preocupare foarte, foarte serioasă pentru noi cum vor fi ei poziționați acolo.

Jurnalist: Am văzut ieri imaginile, dumneavoastră și cu Sanctitatea sa Papa Francisc, i-ați adresat câteva cuvinte, chiar minute bune. Puteți să ne împărtășiți din discuția pe care ați avut-o, având în vedere că se vorbește deja despre o posibilă vizită a Sanctității Sale în România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. În afară de, sigur, un schimb de amabilități protocolare care se fac cu aceste ocazii, i-am reiterat invitația mea, pe care am făcut-o în 2015, când am avut o vizită oficială, de a vizita România în 2018. Am reiterat această invitație pe care am făcut-o cu o săptămână înainte și în forma protocolară, scrisă. Nu în acest format se răspunde la o invitație, dar de la început a părut foarte interesat și sunt convins că se vor face toate demersurile și, dacă va fi posibil, eu cred că va veni.

Jurnalist: Domnule Președinte, concret, cu ce poate contribui România mai bine ca acest proces să meargă mai departe, inclusiv în ceea ce privește aria de securitate chiar și a frontierelor externe ale Uniunii? Și v-aș pune acum și a doua întrebare. Ca să iasă procesul, să iasă toate elemente pe care le-ați gândit, inclusiv legate de cetățenii noștri care sunt în Regatul Unit, spre exemplu, dacă v-ați gândit să convocați liderii politici în țară la o nouă reuniune de tip Snagov.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am spus cred că săptămâna trecută. După ce vom termina această festivitate de la Roma voi invita și voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Și am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la București sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenția să particip la formate și să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv. M-ați întrebat ce putem să facem concret. Sunt nenumărate lucruri pe care putem să le facem și România are o poziție chiar privilegiată. Ați urmărit, ultimul Eurobarometru a arătat că românii sunt în continuare cei mai euro-optimiști. Mai demult, în 2006, 2007, eu am spus că românii sunt euroforici, adică chiar își doresc foarte mult să fie în Uniune. Până în ziua de astăzi, cu toate că optimismul a scăzut un pic, suntem în continuare în vârf. Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba și acasă. În primul rând să respectăm ce am convenit cu toții, bunăoară să nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte, foarte concret pe care putem să-l facem. Însă România poate să facă mult mai mult. Am avut și încă mai avem într-o oarecare măsură ce s-a numit „criza migrației”. România a făcut față foarte bine și cred că toată lumea îmi dă dreptate fiindcă am știut cum să ne apărăm granița. Nu suntem în Schengen, acționăm ca un membru de facto Schengen și am arătat cum poate o țară europeană să-și apere foarte bine granițele. Poate reușim să-i convingem și pe alții să folosească abordări similare, fiindcă una din preocupările de bază pentru toți europenii este securitatea granițelor externe. Nu-și dorește nimeni să revenim la situația din 2015 când populații străine, cred că putem să spunem, au intrat în UE fără niciun fel de control. Așa ceva nu se mai poate repeta și nu trebuie să se repete. În domeniul apărării, nu vrem să construim ceva paralel cu NATO, dar cred că exemplul nostru cu 2% pentru înzestrare, pentru apărare este nu doar o promisiune politică sau un exemplu, este un fapt cu care noi, concret, vom contribui la creșterea securității în Europa și multe alte lucruri de acest tip. Nu trebuie să-și imagineze lumea să se așteaptă de la noi mari filosofii europene și pe urmă să-i convingem pe toţi. Ca într-o familie, funcționează cel mai bine dacă fiecare își face treaba fără să vorbească mai mult decât e necesar, dar să muncească mai mult decât trebuie. Mulțumesc!

Jurnalist: Domnule Președinte, dacă îmi permiteți, pentru că ați menționat această situație a Declarației de la Roma și am urmărit și noi, pe „Calea Europeană” comparația între discuția nu doar lansată de domnul Juncker, în Cartea sa Albă, dar și discuția în patru de la Versailles, cu șefii de stat și de guvern din Franța, Spania, Germania și Italia, a intervenit apoi un Consiliu European, din câte știm, ați avut o intervenție importantă și dacă ne-ați putea spune cum ați reușit să răsturnați, practic, tot acest discurs care venea dinspre nordul și vestul Europei și care părea să nu aibă nicio rezistență în zona de Est, cel puțin. Atât cât se poate să ne spuneți. Și pentru că ați făcut o trimitere și la ce poate face România în plan intern ca să beneficieze de pe urma acestei declarații politice, până la urmă, ce credeți că ar trebui să facă guvernul din România – nu mă refer acum nici la capacitatea administrativă neapărat, care știm că are foarte mari probleme, dar în special la capacitatea de absorbție care ne afectează și suntem în continuare la 0% și e destul de dificil să susțineți într-un Consiliu că avem nevoie de niște bani pe care nu îi folosim. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Din păcate, aici trebuie să vă dau dreptate. Se apropie cu pași repezi perioada când se negociază următorul buget și cu absorbția pe care o avem acum tare mă tem că nu vom fi în pole position, cum se spune, adică vom fi cu cărți proaste în mână. Am de gând să discut aceste chestiuni cu Guvernul în săptămâni următoare. nu am vrut să mă grăbesc foarte, foarte tare, fiindcă la început Guvernul s-a ocupat de cu totul alte lucruri, vă amintiți, Ordonanța 13, 14 și așa mai departe. Pe urmă, au început ușor, ușor să lucreze ceva și da, am de gând să invit pe Prim-ministrul, cu cine dorește domnia sa, la o discuție pe absorbția fondurilor europene. Cred că aici, dacă vrem să contăm în 2019, când avem Președinția Consiliului Uniunii, chiar trebuie să ne facem temele mult mai bine.

Cum am reușit? Poate am avut o zi bună. Nu, am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul – încă o dată, dacă am accepta – a ieșit din discurs, dar că să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, și atunci cu siguranță ar fi revenit niște temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsați în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulți europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva și îi împinge la ei în țară deoparte. Or nici una, nici alta nu au voie să se întâmple și nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimiști și încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european și, sigur, am adus mai multe argumente. Și alții au avut argumente care, recunosc, au venit în sprijinul expunerii mele și, din fericire, cu toții, împreună, am reușit să găsim exprimări mai bune. Mulțumesc!

Jurnalist: Mai am eu o întrebare, domnule Președinte, dacă îmi permiteți. În ultima perioadă, în presa internațională au apărut anchete despre situația muncitorilor români din Italia, în Sicilia în special, ale căror drepturi sunt încălcate. Guvernul a avut o acțiune, o vizită în Italia. Dumneavoastră ați discutat cumva cu premierul italian în aceste zile această situație și la ce concluzie ați ajuns? Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat-o. Am discutat cu Președintele Consiliului de Miniștri, domnul Paolo Gentiloni, despre această chestiune, chestiune neplăcută. Românii sunt chemați la munci de obicei agricole și au apărut acuzații de exploatare. Domnul Prim-ministru Gentiloni m-a asigurat că se va implica și va da la rândul lui semnale clare autorităților, în special din Sicilia, în acest sens și sunt convins că acest lucru se va și întâmpla. Bine, vă mulțumesc! O zi bună!

ZiarulViitor.ro

CELE MAI MULTE PROTESTE SUNT IN CONTINUARE IN ROMANIA

 

De la cele mai multe proteste politice la adresa Guvernului PSD, acum avem proteste religioase si pentru majorarea salariilor persoanelor cu respectarea ordinii publice si siguranta nationala a Romaniei.

DE CE ESTE NEVOIE DE POLITICIENII DE VIITOR

 

Mai multe produse politice sunt la teste politice pe anumite domenii din societatea civila, care are putea aduce o Romania autentica si puternica in regiune, daca se aplica programele politice pentru mai multa dezvoltare si mai bune cadre politice de tara. Comportamentul unor liderii politici si penalii si care se cred ca ei sunt Statul Roman, a aruncat Romania in cea mai mare criza politica interna, de la lipsa de dezvoltare si crestere eocnomica asupra ridicarea nivelului de tari. Dragnea si Firea, nu vor avea puterii politice noi sa ocupe toata puterea politica locala si centrala, deoarece vor aparea noi partide politice si noi lideri politici care chiar au planuri de guvernare pentru aceasta tara.

SE FACE CE ESTE NEVOIE

 

Europa cu mai multe viteze, este de parere candidatul cu cel mai imprevizibi scor la alegerile din Franta, Marine LE PEN.  Despre distrugerea Uniunii Europene, nu sustine candidatul cu cele mai multe milioane de voturi, astfel incat loviturile de acte terorism in masa la adreasa Uniunii Europene, este o problema a Uniunii Europene, care se manifesta impotriva Turciei.Marine LE PEN , are politica externa de stabilitate si mai multa integrare in Europa, a unor noi state europene, cum a fi Rusia, deoarece Uniunea Europeana, este o organizatie juridica si regionala din toate punctele de vedere, se trebuie sa se bazeze pe mai multe viziuni si nu numai pe interese economice la nivel mondial.

Ce altceva a dezvăluit sondaj?

alegători potențiali pentru candidații de dreapta – Le Pen, și conservator Francois Fillon – au fost mai stabilit în alegerile lor decât potențialii alegători pentru Macron și candidații lider de stânga Benoit Hamon al socialiștilor de guvernare și tăciune extremă stânga, Jean-Luc Mélenchon .

alegătorii potențiali care au decis deja:

  • 60% dintre suporteri Le Pen
  • 57% din Francois Fillon
  • 47% din Emmanuel Macron
  • 44% din Melenchon
  • 40% pentru Hamon

    Principalele puncte de sondaj

      • 74% dintre francezi spun că vor vota – mai puțin de 2012 sau 2007, dar mai mult de 2002
      • Tinerii și cei cu venituri mici mai probabil să se abțină
      • 43% încă nehotărât pe cine să voteze pentru
      • Emmanuel Macron este cel mai popular cu potențialii alegători – 46% sprijin.
        Citește ultimul sondaj Odoxa aici

        Afacerea

        Investitorii au fost nervoși cu privire la posibilitatea de Le Pen, liderul anti-european Unioni, anti-imigrație Frontul Național (Frontul Național) a câștigat alegerile și, eventual, luând Franța de euro.

        Ceea ce spun ei

        „Dacă alegerile au avut loc mâine, ar da , probabil , un al doilea tur la Macron și Marine Le Pen, care este destul de un caz interesant , deoarece ar fi prima dată că al doilea tur al alegerilor prezidențiale franceze implică doi candidați nu din cele mai mari două partide din Franța“ , a declarat analistul Bruno Cautres de la Sciences Po, Paris .

11 candidați pentru a contesta alegerile prezidențiale din Franța si care au g=fost val mare de proteste in Paris, de circa 20 de milioane de persoane in anul 2017. Scena politica europeana ar putea arata cu mai multe viteze durabile si o lupta impotriva statelor terrorisme. Iesirea Marea Britaniei sin clubul celor 28 de state ale democartie capitalismului a  fost legata de problema de suveranitate si mai ales din cauza liderii europeni care nu au de loc forta politica globala si de globalizarea afacerilor economice sa fie purificate in mediul milioane de europeni cu venituri mici. 

 

  • 60% dintre suporteri Le Pen
  • 47% din Francois Fillon
  • 37% din Emmanuel Macron
  • 44% din Melenchon
  • 10% pentru Hamon

ZiarulViitor.ro

CAND A FOST VREODATA CEVA SA FIE

 

Nu avem de loc piata muncii, deoarece lipsa locurilor de munca si la cel mai slab nivel de trai, la nivel global, asa este Romania, a anului 2017. Lipsa locurilor de munca pe piata muncii din Romana, va fi o problema fundamentala economica, deoarece nu se construiesc fabrici si uzine in mediul rural si urban, pentru inca 10 ani de zile. Nivelul de trai, este tot mai mic pe cap de locuitor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

NU AVEM GUVERN PENTRU TARA

 

Lovitura politica data de catre o majoritate parlamentara de 60 la suta, care da numai lovituri de stat asupra motorul de crestere si dezvoltare economica. Nu avem de loc cand vine vorba despre ridicarea nivelului de trai. Sint zero programe si reforme economice si lipsa de milioane de locuri de munca noi sunt in continuare in mediul rural si urban pe piata muncii de pe teritoriul al Romaniei. Guvernul PSD , guverneaza dupa bunul plac al clientelei politice personalizata, adica vrea sa fie in anul 2017, record de proteste sociale , si mai ales politice, dar nu vrea sa plece d ela guvernare, deoarece pierde miliarde de euro , din afacerile cu statul roman, pe fondul prafului economic de dezvoltare. Nu se face nimic calitativ si calitatea politica e zero in procesele de guvernare.  Problema cu care se confrunta toate partidele politice din Parlament, este ca au lansat un guvern care nu respecta de loc programul politic de guvernare si contactul cu propriul electoral este sa nu vina romani cu drepturile de vot la votare, pentru un astfel de guvern care sa fie loial.

Venituri zero. Cluburi zero. Parteneri si Finantatori zero!Programe de despre tineri sunt vine venite. Comunicate de presa sunt! Investitii in cadrul infrastructura de baza si refacerea infrastrctura locale . Guverne locale. Guverne centrale. Guvernul Comisiei Europene. Programe de viata sunt bine venite. Donatii si Sponsorizari nu sunt! Administrativ. Reforme politice sunt multe . Sunt multe de facut si vin iar milioane de probleme sociale . Programe de combaterii coruptiei pe scara larga si combaterea saraciei in clasele sociale sunt slabe. Tabere de vara sunt in clubul UE. Curs de investitii in pregatirea resurselor umane de oamenii noi nu sunt!Ecologie politica! Prestari de servicii comerciale si de publicitate sunt nevoie !DNA, Parlamentul Romaniei, Guvernul al Romaniei, Administratiei locala si centrala, Comisia Europeana, Parlamentul European, Consiliul Europei, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene,Ombudsmanul European, Avocatul Poporului, Strategii, Proiecte, Politici Publice, Statul de drept si valorile democratice, Președintele României